Parcul se afla lângă Verona şi e usor de ajuns la el, oricum ai alege sa călătoreşti (Gardaland).

Gardaland e imparţit în 3 zone: Energy, Fantasy şi Adventure. Are atracţii şi pentru cei curajoşi dar şi pentru copiii de orice vârstă. Rollercoasterele, copacii vorbitori, casele bânuite şi navele corsarilor sunt decorul perfect pentru o zi specială.

Exista şi un acvariu lângă parc, însă nu e nevoie de mult timp pentru a-l vizita. “The real deal” este parcul.

Piazza del Duomo

Totuşi, încep să înteleg de ce italienii sunt atât de iritaţi de imigranti. Străzile erau pline de ei şi din doi în doi metri era câte unul care îţi îndesa tufa de trandafiri în nas. Trotoarele erau ocupate 80% de cearceafuri întinse cu poşete “de firmă” iar poliţia era depăsita cu mult fizic şi …psihic. Nu ştiu câţi dintre noi ar putea suporta asta zilnic.

Daca treci totuşi peste aspectul ăsta, Milano este un oraş încântător şi e departe de ceea ce mă asteptam să fie. Cu siguranţă m-aş putea pierde o zi întreagă numai pe una dintre străzile lui sau numărând cifre în faţa unei vitrine.

Via Monte Napoleone - Cartier

Tip: E complicat să ajungi în Milano cu maşina dar sunt destule parcări la periferie. De la parcarea din Molino Dorino până în piaţa domului e linie de metrou directă iar parcarea pentru 8 ore costa 1,6 euro.

În sfârşit am vizitat oraşul în care nimeni nu poate încurca cele două capitale. În afară de asemănarea numelui, oraşele nu au totuşi foarte multe în comun. Au şi ei “miticii” lor (în special în trafic), iar feţele acre ale chelnerilor şi vânzătorilor mi-au părut foarte familiare, dar cam aici se opresc asemănările.

Arhitectura clădirilor şi in special cartierul Buda, m-au surprins şi mi-au schimbat radical părerea despre Budapesta. Ca orice oraş care are un deal cât de mic, şi aici am întâlnit povestea cu funicularul. E ciudat cum oamenii se înghesuie să urce cu funicularul, deşi panta nu e deloc mare iar drumul pâna sus îl parcurgi fără efort şi este şi foarte pitoresc.

Poate ca nu sunt ungurii cea mai prietenoasă naţie, însă dupa o porţie de “gulyás” sau “paprikas” începi să îi apreciezi altfel.

Chiar dacă meniurile erau traduse în mai multe limbi, majoritatea informaţiilor nu erau nici măcar în una. Poate că asta se datorează faptului că nu sunt la fel de mulţi turişti ca în celelalte capitale “consacrate”.  Totuşi, deşi Budapesta nu intră in top 3 capitale preferate de mine, cred că merită mai multă atenţie.

Moneda locala este kuna iar preţurile sunt cam ca pe la noi cu excepţia bauturilor.

Totuşi, nu curge nici pe plajele lor lapte şi miere : nu prea au nisip şi pietrele din apă nu sunt aşa prietenoase. Dar se rezolvă cu o pereche de papuci speciali.

În rest, am numai amintiri frumoase despre Croaţia şi plajele ei.

Am constat un anumit tipar comportamental la cel puţin 20% dintre persoanele ce aleg acest mod de a călători, indiferent dacă zborul e operat de o companie low-cost, sau una cu pretenţii mai mari. Am impresia că toţi cei care se regăsesc in acest procent se ghideaza după ghidul “Cele 10 porunci ale şmecherului de avion”:

1. Să nu ajungi niciodată la timp pentru îmbarcare, să te aştepte toţi să îţi faci cumpărăturile din duty free.
2. (Pentru companiile low cost care nu tipăresc locul pe bilet) Fă tot ce poţi să fii primul în avion, altfel poate rămâi fără loc şi călătoreşti în picioare.
3. Pentru că eşti un adevărat gigolo, toate stewardesele iţi cad la picioare şi trebuie să le răsplăteşti cu o discuţie lungă la uşa avionului.
4. Să îţi aduci un bagaj de mână cât poţi tu de mare.
5. În timpul zborului, nu sta mai mult de 5 minute pe scaun. Tot avionul trebuie să îţi vadă blugii tăi noi.
6. La masă, numai vin să ceri, chiar două, trei pahare, că doar nu eşti copil.
7. Nu toată lumea are telefon cu mp3 player, aşa că fii bun şi dă volumul la maxim astfel încât să se bucure si ceilalţi de muzica ce se aude din căşti.
8. Anunţă-ţi toată agenda telefonului că ai ajuns, când avionul abia a aterizat.
9. Desfă centura cât mai zgomotos la aterizare, chiar dacă semnul nu s-a stins.
10. Ridică-te de pe scaun chiar dacă avionul nu s-a oprit, tu ştii mai bine.

Forget it… Mai e mult până Castelul Bánffy de la Bonțida să fie o atracţie turistică. Puţinele camere refăcute sunt ocupate de birouri, o cafenea şi o mică sală de conferinţe. Nimic din ce este frumos expus în pozele de pe panourile de prezentare din gradină, nu se regăseşte în castelul zilelor noastre.

Lucrările de consolidare au început în 1999 însă, acoperişul aproape complet refăcut, protejează acum un morman de pietre, echipamentul constructorilor, multă istorie şi foarte mult potenţial.

Fetele de la ştiri nu se mai opreau cu văicărelile despre caniculă şi despre migrarea bucureştenilor pe Valea Prahovei sau către litoral. Pentru a fi în trend nu mi-au trebuit decât 2 ore jumate şi un drum cât se poate de neaglomerat şi de pitoresc către Sibiu.

Centrul istoric al oraşului este mai mult decât suficient pentru un city break în fosta capitală culturală europeană. Şi nu sunt singura care a aflat asta. Este plin de turişti peste tot iar Sibiul este clar o carte de vizită frumoasă a ţării.

Pe lângă centru, am admirat şi câteva maşini şmechere la raliul sibiului, câteva biciclete de viteză la turul ciclist al Sibiului şi un parc cu târg de produse “bio”, Parcul Natural Dumbrava Sibiului.

Dacă de căldură nu am scăpat cea mai bună soluţie a fost să uit de ea.

Cred că am pierdut mai mult timp căutând punga transparentă în care sa îmi pun recipientele de 100mL acceptate la filtru de securitate, decât pe drumul Cluj-Napoca -> Luton. Wizz-ul nu e cel mai plăcut mod de a călatori, dar îşi face treaba, Nu primeşti mai mult decât ai plătit. Totuşi, pasagerii Wizz Air sunt o specie foarte interesantă, pe care poate o voi studia amănunţit intr-un post viitor (oameni buni, nu mai alergaţi, nu se vând mai multe bilete decât locuri).

Tips&Tricks pentru o vacanţă la Londra:

• Nu te minţi singur, nu poţi vizita oraşul aşa cum trebuie fără transportul în comun. Obiectivele turistice sunt la distanţe destul de mari şi în plus double deckerele sunt chiar ele o atracţie turistică. Fă-ti un card Oyster şi o să te coste o călătorie cu unul dintre ele considerabil mai putin : 1,3£ faţă de 2£ fara card. Te costă 5£ să îl faci dar îţi primeşti banii inapoi când îl returnezi.
• Rezervăţi cât de mult timp poţi pentru Natural History Museum si Science Museum. Sunt foarte interesante amandouă şi ar fi pacat sa nu il “admiri” pe T-Rex, să nu experimentezi un cutremur în Japonia sau să nu vezi costumul lui Buzz Aldrin.
• Must see: The Cocoon – Darwin Center. O colecţie interactivă de peste 20 de milioane de specii de plante şi insecte, ascunse şi păstrate într-o construcţie uimitoare adăpostită intr-o aripa a Natural History Museum.
• Schimbarea de gardă e supra apreciată. Dacă nu reuşesti să mergi, nu ai pierdut decât un spectacol foarte mult repetat, cu o coregrafie plictisitoare.
• Museum of London – un muzeu simpatic, merită văzut şi numai pentru a înţelege de ce sunt englezii aşa de speriaţi de incendii.

Primele impresii despre Londra: oraş foarte aglomerat, scump, cu vreme imposibilă şi o cultură gastronomică inexistentă. Ultimele impresii insă…

Londonezii sunt printre cele mai amabile persoane pe care le-am întâlnit şi patru zile nu au fost de ajuns să întâlnesc o faţă acră. Destul de surprinzător zic eu având în vedere costul şi calitatea vieţii unui englez de rând. Pe lângă acest aspect, sunt şi foarte toleranţi, atât la capitolul turişti cât si faţă de numărul mare de imigranţi.

Încep să înţeleg de ce se pot identifica atât de mulţi cu acest oraş.

Acum că m-am lăudat că îl cunosc, ar trebui să ştiu cam ce e de vizitat, ce e frumos, ce e de arătat prin el. M-am hotărât să fac un top 10 al celor mai frumoase locuri din Cluj-Napoca şi împrejurimi. Păi ar fi:

1. Centrul cu cele două catedrale (Sf. Mihail şi catedrala mitropolitană);
2. Grădina botanică
3. O panormă de pe cetăţuie
4. Salina turda şi cheile turzii

şi… am rămas fără inspiraţie. Sugestii ?

Fără pretenţii de patentare, propun următoarul remediu pentru epidemia ce persistă de câtiva ani buni în ţara noastră:

Dordeducamol

Compozitie: Fosfat de nici la ei nu-i mai bine 200mg, excipienţi de cai verzi pe pereţi 12,8mg.

Indicatii: Dordeducamol este indicat pentru calmarea durerilor de cap, capselor puse, fundurilor în sus şi combaterea simptomelor de a-ţi lua lumea în cap.

Contraindicatii:

Nu utilizaţi Dordeducamol dacă:

• aveţi sau aţi avut alergie la vorbirea corectă a limbii române
• prezentaţi simptome de “stranieri”

Reactii adverse:

În general, Dordeducamol este bine tolerat de majoritatea persoanelor. Totuşi, pot să apară urmatoarele reacţii adverse:

• disconfort la mentalitatea mioritică
• greaţă de mită/şpagă/atenţii
• tulburări financiare